Istoricul localitatii

In comparatie cu alte comune din judet cu vechime si continuitate seculara, satul Focuri face parte din asezarile de data mai recenta. A luat fiinta dupa Razboiul de Independenta (1877-1878), mai precis in anul 1879, prin impropietarirea „insurateilor” veniti din diferite zone ale Moldovei, ca urmare a aplicarii Legii Rurale din 1878.

Satul Focuri a fost infiintat la 12 decembrie 1879 si este atestat documentar intr-un Prescript-Verbal semant de Costache Corjescu, delegatul Administratiei Domeniilor Statului si Ion Sandulescu, primarul comunei Belcesti, prin care se amplaseaza vatra satului si mosia comunei Focuri pe fosta mosie a odaii „Praguri”, care apartinea comunei Belcesti.

Incepand cu anul 1879 au fost improprietariti 525 capi de familie, ce urmau a stapani 2126 falcii (3046 ha), „pamant de hrana in telina” si cate 24 prajini fiecare pentru casa si gradina in vatra satului. Primii locuitori ai comunei Focuri provin din localitatile Belcesti, Barlesti, Buznea, Baiceni, Movileni, Gropnita, Ruginoasa, Pascani, Bratesti (jud. Iasi), Cordun, Bruturi, Pipirig, Tamaseni (jud. Neamt), Tudora (jud. Botosani), Todiresti si Preotestii Uniti (jud. Suceava).
Vatra satului a fost asezata pe versantul estic al dealului Praguri. Toponimul „Praguri” deriva de la dealurile care „cad in trepte” spre iazul Bulbucani.

Comuna nou infiintata s-a numit Focuri, denumire data in amintirea sistemului de aparare impotriva invaziilor tataresti, sistem reprezentat de movile pe care se aprindeau focuri, anuntand pericolul ce se abatea, pentru ca populatia sa aiba timp suficient de a se adaposti si de a-si proteja averile.

O alta varianta care circula in legatura cu toponimul Focuri se refera la un „punct de popas” pe drumul Postei, intre Focuri si Munteni, unde drumetii, pe timp de noapte, aprindeau focuri ce se vedeau la mari departari.

Urmele arheologice pun in evidenta popularea acestor locuri din timpuri mai indepartate. S-au descoperit urme de cultura materiala si asezari din neoliticul superior, sfarsitul epocii bronzului, inceputul migratiilor; resturi de vase mai noi, ramasite si amfore de imitatie romano-bizantina au fost gasite in diverse locatii.
Pana acum sunt enumerat 15 puncte de unde s-a recoltat material arheologic, puncte care atesta locuirea continua a locurilor pana in secolul al XVIII-lea. In 1712 este amintit un sat „Focuri” pe teritoriul judetului Iasi ( Calatori straini, vol. 8), fara a se face alte precizari.

Satul are o forma poligonala. Configuratia drumurilor constituie o textura geometrica ortogonala. Vatra satului ocupa o pozitie centrala in cadrul mosiei intregului sat si acopera o suprafata totala de 335 ha, aceasta fiind asezata pe un teren tare pentru constructii, cu panza freatica la o adancime de 3-18 m. Vatra are o forma dreptunghiulara cu lungimea de 2,1 km si latimea de 1,9 km. Drumurile, paralele, delimiteaza sectoare, 11 la numar, orientate paralel cu latimea satului. Alte 3 drumuri sunt paralele cu lungimea satului si taie perpendicular cele 11 sectoare. Astfel organizat, localitatea este foarte bine sistematizata.